Primul spectacol jenant de campanie electorală a avut loc ieri cu ocazia lansării candidaturii lui Cristian Bușoi (PNL) pentru Primăria Capitalei. Sunt sigură că nu e și ultimul. Totuși, ce nu înțeleg (în plus) este de ce te-ai folosi într-o campanie electorală (pentru orice funcție) de o tragedie cum a fost cea de la Colectiv pentru a vorbi despre programul tău politic, în condițiile în care ai apărut din sistemul de sănătate care a gestionat cum a gestionat relația cu răniții de la clubul Colectiv. Și atenție – nu fac referire la medici și la personal ci la sistem – ca pepinieră birocratică numai bună pentru dezvoltat cariere și realizat venituri suplimentare. Nu doar pentru domnul Bușoi, dacă veți căuta informații despre majoritatea celor care au fost în fruntea CNAS veți descoperi că fondurile venite din asigurările naționale de sănătate au ajutat de-a lungul timpului politicienii și nu contribuitorii.
CV-ul domnului Bușoi se găsește aici. Printre altele, poate merită să menționez că este milionar în euro. Desigur, acest lucru se presupune că ar trebui să sublinieze talentele manageriale pe care consideră că le deține. Dați-mi voie să mă îndoiesc că poți să obții genul acesta de bani în România (și de altfel oriunde) din activități transparente. Și nu, nu sunt invidioasă, doar sceptică. Și nu sunt singura, de altfel găsiți și mai multe amănunte financiare din CV-ul lui Cristian Bușoi aici. Și vă rog să vă întrebați prietenii – câți dintre ei au peste 14 milioane de acțiuni la Fondul Proprietatea de exemplu? Și câți dintre ei au fini care să fi fost despăgubiți de către ANRP exact în momentul în care la conducerea acestuia se aflau colegii domnului Bușoi de la PNL – cei care acum sunt urmăriți penal pentru retrocedări ilegale? Așa, ca idee, din curiozitate. Aveți amănunte și despre câteva probleme legale ale soacrei candidatului (desigur, absolut întâmplător) aici.
Domnul Bușoi a fost implicat și într-un dosar în care au fost trimiși în judecată fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, fostul şef al IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, şi alte opt persoane, fiind acuzaţi de fapte de corupţie.
Dar să revenim la felul în care a înțeles Cristian Bușoi să-și lanseze ieri candidatura. Nu e nimic nou sub soare, peste tot în lume politicienii folosesc tragediile pentru a câștiga capital electoral, e doar un calcul cinic. Dacă n-o făcea Bușoi poate s-ar fi trezit un altul să o facă. Sigur, veți spune că e absolut normal ca politicienii să-și prezinte compasiunea față de victimele unui eveniment ca cel de la Colectiv și urmărind aceeași logică a cinismului la care se apelează în astfel de situații, pentru politicieni este firesc să-și promoveze proiectele atunci când candidează folosindu-se de evenimente care sensibilizează opinia publică (chiar dacă să zicem că empatizează cu victimele și le pare sincer rău, genul acesta de ocazie li se pare irezistibil și uită tot ce ține de partea cu respectul). Înțeleg că asta a și făcut referindu-se la clădirile care în cazul unui cutremur s-ar putea prăbuși, mizând pe un număr și mai mare al eventualelor victime, vorbind medicalicește despre prevenție și nu despre rezolvare imediată, de aici afișul complet neinspirat din spatele pupitrului. Chiar a insistat pe tema asta spunând că urgența numărul I pentru București este consolidarea acestor clădiri – potrivit cifrelor dumnealui ar fi vorba despre 672 de astfel de clădiri – majoritatea construite înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, majoritatea aflate în zone centrale. Sigur că nu a luat în calcul nici blocurile construite în fostele cartiere muncitorești (devenite cartierele dormitor de azi) care ies din garanție și nici clădirile noi, unele nerespectând nici măcar proiectul inițial referitor la mărimea unor parametri de construire pentru că investitorul/antreprenorul/afaceristul străin sau roman e un sfânt care nu ar fi capabil să pună în primejdie viața cuiva în numele profitului. Plus că, spune Cristian Bușoi, autoritățile în măsură să verifice calitatea acestor construcții sigur și-au făcut datoria. Da, păi am văzut cu toții cum funcționează și partea asta.
Totuși, în timp ce un politician ca Bușoi se folosește de 63 de morți într-o tragedie colectivă, părinții, rudele, prietenii acestora încă îi mai plâng și încă nu s-a lămurit foarte clar cine și cum trebuie să plătească pentru ce s-a întâmplat la finele anului trecut. Mulți dintre supraviețuitorii tragediei au parte acum de coșmarul numărul II de după eveniment, caută grefe de piele și încearcă să supraviețuiască cu rana vie în care s-a transformat o bună parte din corpul lor. Acum, cinismul numărul doi. După tragedia de la Colectiv s-a ieșit în stradă împotriva întregii clase politice, remember? Ei bine, în timp ce undeva în laboratoarele PNL se punea la cale o strategie pentru campania electorală a lui Cristian Bușoi, parlamentarii români își semnau acordarea pensiilor speciale și sporului de transport. Aș fi înghițit gălușca potrivit căreia PNL-ul s-a opus din toată ființa și a ieșit din sală în momentul votului pentru pensii speciale doar că, în realitate, pentru ca să te opui unui astfel de proiect, condiția necesară (nu și suficientă) este tocmai să fii prezent în sală în momentul deciziei și să iei măsurile care se pretează – respectiv să te declari împotrivă.
Scurt CV politic (câteva amănunte)
Mie în newsfeed-ul Facebook Cristian Bușoi îmi apare la capitolul pagină sponsorizată încă din toamna anului trecut, atunci când a început să promoveze site-ul și campania Drepturile pacienților. Sinceră să fiu, spre rușinea mea, nu știam mare lucru despre el. Totuși, trecutul său politic este unul interesant. În 2014, PNL l-a nominalizat pentru portofoliul Ministerului Sănătății drept pentru care Cristian Bușoi și-a dat demisia de la CNAS – unde a lucrat intens la proiectul cardului de sănătate – știți, cel cu care îi tot scoate ochii Alina Gorghiu PSD-ului. Propunerea PNL de atunci n-a mai fost legiferată așa că demisia lui a fost inutilă. Pentru că a declarat că se pune la dispoziția partidului n-a stat mult pe tușă și a ajuns europarlamentar pe lista PNL în 2014 (mai fusese în 2007 și 2009) iar anul trecut milita cu îndârjire pentru legea Big Brother și cea a cartelelor preplătite. „Ca și europarlamentar și participant activ la dezbateri ala directivelor ce țin de zona IT vreau să spun foarte clar că România are nevoie de o lege în ceea ce privește securitatea comunicațiilor și informatică. (…)Trebuie respectate convențiile și deciziile europene, dar nu putem să nu aveam o lege pe acest domeniu”, explica europarlamentarul. Se zvonește că propunerea dezastruoasă a PNL pentru nominalizarea lui Andrei Baciu în funcția de ministru al sănătății în guvernul Cioloș ar fi fost făcută tot la sugestia lui Cristian Bușoi (Baciu fiind de altfel președintele Asociației SOS Drepturile Pacienților – via Bușoi) Partea interesantă e că deși nimeni nu pare să știe foarte bine cine este Cristian Bușoi acesta apare în nenumărate poze alături ba de Crin Antonescu (pe vremuri, când aceste era încă în cărți) ba alături (mai nou) de Klaus Iohannis.
